La pitla cësa da paur cun si mureda smauteda dl tert gotich y la decurazion di ciantons cun chedri cueceni ie te si nujel dl 14ejim y 15ejim secul. Da si cësa de nasciuda Trëbe à i fredesc Christian, Bartolomäus, Dominik y Anton Trebinger giapà si inuem. I se fej cunëscer tl 17ejim secul cun si lëures per dliejes dl Südtirol y coche pionieres dla furmazion tla scultura y tla costruzion de auteresc. Tl partimënt basite de Trëbe iel mo ncueicundì na berstot da scultëur.

Bele ntëur l 1888 fovel tla vedla cësa da paur de Domur na berstot dla zipladëssa Christina Rifesser. Si fi Matthias Comploy à pona dl 1903 restruturà la cësa arpeda dal'oma y l'à trasfurmeda te na villa tipica dl'ëuta dl secul. Iló al pona nce njinià ite na berstot privata da nsenië ju lerneri tla scultura y tistlaria per la costruzion d'auteresc. Dal 1910 inant stajova tlo l mòster Albino Pitscheider cun si familia, ma do la Prima viera mundiela ie la berstot de Comploy unida metuda al incant. Bera Mattia se ova mpenià per la costruzion dla Scola d’ert de Sëlva.

L luech de Plajes ie frabicà sun vëtes d'arenaria de Gherdëina che ie bën da udëi. L ie la cësa ulache l ie nasciù y à vivù Jakob Sotriffer (1796-1856), l prim maester dla scola de dessëni metuda su tl 1825. Chësta fova nchinamei nluegeda n iede sun Plajes. De Sotriffer ie nce na culezion de scultures de lën che l ova abinà adum te Gherdëina dl 1828 per l Ferdinandeum de Dispruch per fins de documentazion. Ejëmpli de chësta figures ie da udëi tl Museum Gherdëina. 

Chësc luech da paur da na frabica sëula fova unì destacà dal luech uriginel Scurcià y ie vën nunzià per l prim iede tl 1420. Ntëur l 1520 iel deventà pert dl avëi dla cunfraternita dla dlieja de Sant'Anna sun curtina - cossa a chëla che l inuem dla cësa da paur fej referimënt. La frabica partida a mez ju ie unida restrutureda tl 20ejim secul y l palancin ie unì trasfurmà  respetivamënter te n balcon y na veranda. Sun Doss dl Preve laurova ti ani ani 90 dl '800 l scultëur Franz Tavella y plu tert l scultëur y zipladëur de criples Luis (Alois) Insam da Cësanueva.

La cësa da paur ie na restruturazion dl 1836 dl mesc uriginel amplià cun na veranda de lën che va sëura doi partimënc. Basite ova l scultëur Vinzenz Moroder (1889-1980) si berstot. Chësta se à mantenì nchin a ncuei. De bera Zenz (Vinzenz Moroder) ie ënghe la stazions che mëina sala capela de Resciesa. La scultures urigineles ie tl Museum Gherdëina. L inuem dl mesc "Resciesa" ie bele unì numinà te n documënt dl 14ejim secul y uel dì "roa/sas cueciun" y ie n referimënt al porfir che vën dant te de gran cuantiteies ntëur l luech.

L luech da Stufan (ncuei Villa Margherita) ie una dla lueges de nridlamënt storiches de Urtijëi. Dl 1872 y dl 1882 à l costrutëur d'auteresc y ferleigher Josef Rifesser sr. restruturà y amplià l mesc da doi frabiches l tramudan te na firma d'ert sacrela y d'aredamënt da dlieja cun berstotes per scultëures y tislaria. Ntëur l 1900 fova la firma una dla gran mprejes de costruzion d'auteresc de Urtijëi. L fi, bera Śepl da Stufan (Josef ir), à menà inant la firma y giaurì na filiala a Persenon dlongia la stazion.