Chësc candelier cun n angiul portalum sun na seva marmoriseda se urientea al Siesćënt talian. La forma y i culëures pudëssa unì da mudiei de ceramica. L angiul à n mus turond, masseles cuecenes y tortli rosc y fins depënc sun la fruent. I angiuli da candelier univa for fac te pères y fova tl 18ejim y 19ejim secul pert dla produzion n seria dl artejanat da cësa de Gherdëina.

La scultura scialdi bën zipleda, che reprejentea l batëisum de Gejù tl ruf Iordan, mostra la cualità artistica dla berstotes baroches. Danz sentiva i mòstri de Gherdëina la cuncurënza de scultëures jëuni che ne ova abù deguna  prufesciunalisazion furmela ma che ziplova d'inviern zënza paië chëutes. Tl 1679 porta i mòstri dant na lamentanza n chësc cont tla ustaria de Ianesc, ma chësta vën refudeda pervia dla gran miseria de chisc zipladëures ora d'ëura.

Theresia Gruber, tlameda anda Tresl da Ulëta, ti à lascià al Museum Gherdëina na culezion de figures de tieracueta y ceramiches. La fova la muta de doi artisć y nstëssa educadëura d'ert y se à dat ju duta la vita cun materiai defrënc. Bele ti prim ani 1930 se àla dedicà al lingaz ladin. Tl 1970, tl'età de bele 73 ani, àla metù su a Belém tl Brasil na scola de ceramica.

Chësta cumposizion de szenes ora dla storia da Nadel zipledes a relief plat, depëntes y sentedes ite te na curnisc de lën ie unida crieda tla Scola d'ert de Urtijëi. L lëur ie unì fat ntëur l 1960 sota la direzion di maestri Luis Piazza y Mili Schmalzl. Un di sculeies che à cunlaurà fova Martin Gurschler, che à plu tert fat cariera coche artist. 

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".

Scuriedes, curona de spines, martel, broces, tanaia, lanzes, sponga d'ajëi y scela, dei (dadi) y guant de Gejù: nia dla pascion y sufranza de Gejù ie unì lascià ora te chësta grupa de cruzefiscion baroca de Gherdëina. La rejon ie scëmpla: tla Arma Christi udoven ermes putëntes contra l mel. Te ce cësa che chësta crëusc univa adurveda per la devuzion ne sàn nia. 

La pitla scultura depënta y plata dovia ie n ejëmpl dl'ert de cësa anonima che se ova svilupà tla valeda tl 17ejim y 18ejim secul. La reprejentea Adàm y Dieva sota l lën da mëiles. Dieva ti porj a Adàm l mëil, tramedoi ne l à mo nia ciarcià. Cie che mancia ie la beca coche simbol dla seduzion. La pitla figura fova bonamënter na imaja de devuzion privata. 

La pitla scultura zipleda tl zirm y depënta dla sacra familia che mucia tl Egit ie dl 17ejim secul. La reprejentea una dla opres d'ert plu vedles documentedes tl Museum y una dla prima testemunianzes dl'ert dl ziplé te Gherdëina. Reprejentazions zipledes dla storia da Nadel se ova svilupà tl Medieve y dal 18ejim secul inant se à te Gherdëina truepa families spezialisà a ziplé danter auter nce mandli dla cripl.

L stuel vën da ciastel Gherdëina (Fischburg), si spuenda ie zerileda da trëi mascarons y urnamënc a rocaille che ncurnijea na imaja votiva zipleda ite. Chësta reprejentea n ël tumà y sëura d'ël la figura de na santa, bonamënter la Madona, y l uedl de Idie. Dlongia la szena iel ntaià ite na parola che pudëssa vester "pregato" - n referimënt a na imaja votiva.

L sëul drap de Curëisema che se à mantenì tl Südtirol curiva l presbitere ntan i 40 dis dan Pasca. Te 24 chedri cun imajes vëniel tlo cuntà la storia dla pascion y salvëza: dal ntreda de Gejù a Gerusalem nchin al'Ascension y Pasca de Mei. I chedri ie cuncei via te cater risses y la szenes ie criedes cun truepa figures. L drap depënt cun culëures a tempera univa adurvà tla dlieja da Sacun nchin al 1950. L inuem dl artist o dl'artista ne ie nia cunesciù.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "I mejes plu vedli sa Sacun".

La majon da durmì ie unida frabicheda pro pra l luech da paur Bierjun de Sureghes, che ie urmei unì zarà ju defin. Permò analises cun raies-UV à descurì l sucrët: l ie unit a lum dessënies fac cun sanghin de szenes dla pascion de Gejù, dla ciampana che vën trata su tl ciampanil dla dlieja da Bula y de na ciacia ala lores. I dessënies fac cun l sanghin ie na testemunianza rera dla religiosità tla vita di paures dan l 1500. N patron dl mesc fova tl 17ejim secul prevost dla dlieja da Bula che ie dedicheda a San Lenert.