Chësta cumposizion de szenes ora dla storia da Nadel zipledes a relief plat, depëntes y sentedes ite te na curnisc de lën ie unida crieda tla Scola d'ert de Urtijëi. L lëur ie unì fat ntëur l 1960 sota la direzion di maestri Luis Piazza y Mili Schmalzl. Un di sculeies che à cunlaurà fova Martin Gurschler, che à plu tert fat cariera coche artist. 

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".

La pitla scultura zipleda tl zirm y depënta dla sacra familia che mucia tl Egit ie dl 17ejim secul. La reprejentea una dla opres d'ert plu vedles documentedes tl Museum y una dla prima testemunianzes dl'ert dl ziplé te Gherdëina. Reprejentazions zipledes dla storia da Nadel se ova svilupà tl Medieve y dal 18ejim secul inant se à te Gherdëina truepa families spezialisà a ziplé danter auter nce mandli dla cripl.

Chësta cripl - tla forma de n autere de n'autëza de 2,3 m y de na larghëza de 1,8 m - ie de Luis Insam dl Tavela de Urtijëi, che l'à zipleda per si familia. L autere che lecort l stil tert-gotich ie ziplà tl zirm y ne ie nia depënt. L reprejentea l viac de i Trëi Rëiesc, l'adurazion di pastri y, sun la purteles, reliefs cun mutifs dla storia da Nadel, che l scultëur à nluegià tl ambient da paur de si ncësa.

La szena de cripl zipleda, depënta y ndureda dl'adurazion de Gejù da pert di trëi rëiesc univa metuda ora tl tëmp da Nadel tla dlieja da Sacun. N scultëur dla berstot de Kassian Melchior Vinazer l'à zipleda ntëur l 1760. Pra la szena tochel, ora che la Madona y Gejù Bambin nce San Ujep, Melchior, Kaspar y l Balthasar african. Chësta figura de rë fova unida tëuta su tl Medieve tla Boemia y ie deventeda populera te duta l'Europa.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "I mejes plu vedli sa Sacun".